Istoricul Bisericii Nicoriță

Istorie Octombrie 28, 2012

Biserica Nicoriţă se află în partea de răsărit a oraşului Iaşi, pe dealul Tătăraşilor. Ea este un monument istoric frumos şi interesant care ocupă o poziţie dominantă pe versantul Tătăraşilor, putând fi văzută de departe. Din clopotniţa ei mulţi pictori şi fotografi amatori, au făcut tablouri şi fotografii ale diferitelor părţi din oraşul Iaşi. Înainte de aceasta biserică, pe acest loc, se afla o biserică de lemn, ridicată de fiica evlavioasă a unui boier, în amintirea că în acea poiană prin care trecea drumul mare ce mergea spre răsărit, au poposit moaştele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, în anul 1402, înainte de intrarea în Iaşi unde au fost primate de Voievodul Alexandru cel Bun la Mănăstirea Sf. Sava.

Mai târziu,şi anume în anul 1627, hatmanul Nicoară sfetnicul şi cumnatul domnitorului Miron Barnovschi a ridicat actuala biserica pe locul celei dintâi.

Pe vremea aceea, toată partea de răsărit a oraşului Iaşi, era acoperită de codrii deşi, la marginea cărora erau aşezaţi lucrătorii forestieri, pentru care s-a construit această biserică.

Înzestrată de Miron Movila Barnovschi Voievod cu multe moşii, sate, mori, iazuri şi sălaşe aşezate de-a lungul Moldovei din ţinutul Hotinului şi până la Galaţi, aşa cum glăsuieşte documentul domnesc dat în Iaşi la 28 aprilie 1629, biserica Nicorita a devenit mănăstire de călugări. Ea a fost închinata locurilor sfinte de la Ierusalim şi a depins de aşezământul Sf. Mormânt. După secularizarea averilor manăstireşti din 1864, călugării au plecat iar mănăstirea a devenit parohială.
Biserica este zidită din piatră şi cărămidă,acoperită cu tabla. Planul este treflat. Turlă de la mijlocul bisericii ridicată pe pendentive, are factura stilului bisericilor moldoveneşti dinainte de perioada decadenţei. În anul 1814 a fost restaurata de arhimandritul Nicodim care i-a adăugat pridvorul; în locul exonartexului deschis, susţinut de 6 coloane, a zidit pereţii transformând exonartexul într-un pridvor închis prevăzut cu o uşă şi 4 ferestre şi prinzând coloanele în peretele adaus. Pe acest pridvor s-a ridicat cloporniţa. 
În exterior biserica este lipsită de decoraţiuni sau sculpturi reliefate având doar nişte ocniţe puţin intrate şi contraforţi, unul lângă altar şi două la strane.
În interior naosul şi pranaosul formează o singură navă cu plafonul boltit, având turla aşezată pe acurile transversale şi longitudinale, semicirculare, în formă octogonala terminată cu cupola semisferică.Planul altarului este o calotă în sfert de sferă.
Biserica a fost pictată la începutul sec XX, dar după cutremurul din 1940 fisurile deja existente s-au pronunţat şi mai mult şi la reparaţiile făcut s-au închis fisurile şi 
s-au văruit pereţii de sus până la jumătatea naosului,acoperind astfel pictura care nu era de factură superioară, după cum se poate constata din ceea ce a rămas.
Catapeteasma aparţine secolului XIX şi este foarte frumos sculptată şi prevăzută cu cinci rânduri de icoane ce se impun printr-o pictură reuşită ce aparţine stilului renaşterii de factură neobizantina.
Între celalte obiecte de valoare artistică enumeram:
           - două Evanghelie, tipărite în secolul trecut la Buda şi Neamţ ferecata una în argint şi alta în catifea de argint
           - icoanele împărăteşti pe catapesma 
           - strana Maicii Domnului
           - icoanele Sf. Varvara şi Haralambie
           - cărţi liturgice vechi,foarte frumos tipărite şi legate.
          În partea de sud a bisericii, se afla o clădire, fosta stăreţie a mănăstirii, care apoi a servit ca local de şcoală primară iar astăzi este grădiniţa pentru copii. 
Ca preoţi parohi în ultimul secol au slujit următorii:
În prima parte a secolului XX -  Pr. Dinescu Constantin
Între anii 1947-1992 -  Pr. Popovici Laurenţiu
Din anul 1992 până în prezent -  Pr. Leonte Ioan    
În acesta perioadă am înfăptuit o serie de lucrări de renovare şi extindere a casei parohiale, instalaţii, împrejmuire de garduri, etc.
Biserica Nicorita a fost renovată în secolul trecut (1968 şi 1977-1978).În momentul de faţă biserica-monument istoric se afla într-un proces de restaurare şi consolidare cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor fiind prinsă în Programul Naţional de Restaurare din anul 1996. Lucrările sunt oprite din lipsă de fonduri.
Din fondurile proprii la biserică Nicoriţa s-au investit în anul 2005 aproximativ 30000 RON; din aceştia s-a înlocuit în totalitate încălzirea termică şi s-au confecţionat cea mai mare parte a stranelor, urmând să fie finalizate în acest an. De asemenea s-au restaurat o parte din catapeteasma, icoane şi cărţi de patrimoniu.
Din punct de vedere cultural-misionar, la parohia noastră ţinem un program de catehizare în fiecare duminică după-amiaza.În fiecare an s-au ţinut adunări pe ţară ale Asociaţiei ,, Oastea Domnului” la Sabatoarea Floriilor, în anul 1999 fiind prezent şi Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel.
Răspunsurile la Sf.Liturghie sunt date de corul parohiei numit ,,Credo” cu o vechime de peste 10 ani conduns în prezent de d-na Timofte Angela.
De asemenea la parohia noastră editam lunar din anul 1999 o foaie religioasă de informare bisericească , teologie şi spiritualitate intitulata 
,,Vestitorul Parohiei Nicoriţă”